Electrocardiograma (ECG) rămâne una dintre cele mai rapide și utile investigații în practica medicală. Cu toate acestea, interpretarea sa corectă presupune o analiză sistematică și o bună înțelegere a fiziologiei cardiace. În graba consultațiilor sau din lipsă de experiență, se comit adesea erori care pot duce la diagnostic greșit sau tratament nepotrivit.
Mai jos sunt prezentate cele mai frecvente 10 greșeli în interpretarea ECG-ului, explicate practic.
1. Neverificarea datelor de bază (calibrare, viteza hârtiei, nume pacient)
Un ECG inregistrat la 50 mm/s interpretat ca și cum ar fi la 25 mm/s va părea „tahicardic”, iar un semnal la 5 mm/mV poate masca amplitudini reale.
👉 Verifică întotdeauna calibrul (25 mm/s și 10 mm/mV) și identitatea pacientului înainte de analiză.
2. Interpretarea fără a privi global trasarea
Mulți se concentrează pe derivația DII și ignoră restul.
👉 ECG-ul trebuie analizat complet, în toate cele 12 derivații, în ordinea: ritm, frecvență, ax, unde P, complex QRS, segment ST, undă T, interval QT.
3. Confuzia dintre artefact și activitate electrică reală
Tremorul, mișcările pacientului sau cablurile slăbite pot genera linii false.
👉 Verifică dacă „aritmia” este sincronă în toate derivațiile — artefactele apar de obicei doar în unele.
4. Diagnosticarea greșită a flutterului sau fibrilației atriale
O undă P deformata sau o linie ondulată nu înseamnă neapărat fibrilație.
👉 Caută prezența undelor P identice și intervale RR regulate înainte de a eticheta un ritm ca fibrilație atrială.
5. Subestimarea undei Q
O undă Q patologică (≥40 ms și ≥1/4 din amplitudinea R) în două derivații adiacente sugerează infarct vechi.
👉 Nu ignora Q-urile în derivațiile inferioare sau anterioare – pot avea valoare diagnostică majoră.
6. Supraestimarea modificărilor de segment ST
Mulți interpretează eronat variații minore ale liniei izoelectrice ca „infarct”.
👉 Evaluează poziția segmentului ST în raport cu punctul J și compară cu derivațiile opuse.
7. Confuzia dintre repolarizare precoce și ischemie
La tinerii sănătoși pot apărea supradenivelări ST fiziologice.
👉 Analizează contextul clinic, forma undei T și prezența unei concavități ascendente – tipice repolarizării precoce.
8. Neglijarea axului electric al inimii
Un ax deviat poate indica hipertrofie sau bloc de ramură.
👉 Calculează rapid axul folosind derivațiile I și aVF — un gest simplu, dar adesea omis.
9. Lipsa corelării clinice
ECG-ul izolat nu pune diagnosticul complet.
👉 Interpretează mereu în context: simptome, troponină, ecografie, vârstă.
10. Necompararea cu ECG-urile anterioare
Diferențele subtile pot fi cheia diagnosticării precoce a ischemiei sau tulburărilor de conducere.
👉 Păstrează trasările vechi și compară sistematic evoluția.
🩺 Concluzie
O interpretare corectă a ECG-ului se bazează pe metodă, atenție și experiență.
Evitatea acestor greșeli frecvente nu doar crește acuratețea diagnostică, ci și încrederea medicului în fața pacientului.
🔗 Recomandare
Pentru o aprofundare practică, vezi și cursul „Interpretarea ECG – de la bază la cazuri clinice” disponibil pe cardiologiedeva.ro , cu exemple reale și explicații pas cu pas