Ce este angina pectorală microvasculară?
Angina pectorală microvasculară (numită și sindromul X cardiac) este o formă de angină stabilă care apare atunci când vasele mici de sânge ale inimii (microcirculația coronariană) nu funcționează corect.
Spre deosebire de angina clasică, unde arterele coronare mari sunt îngustate de plăci de aterom, în această formă arterele mari sunt normale la coronarografie, dar circulația la nivelul capilarelor este afectată.
Această disfuncție microvasculară duce la ischemie miocardică, adică la un aport insuficient de oxigen către mușchiul inimii, ceea ce provoacă durere toracică tipică de angină.
Cine este afectat?
Angina microvasculară este mai frecventă la femei, în special după menopauză, dar poate apărea și la bărbați. Factorii de risc sunt similari cu cei ai bolii coronariene clasice:
Dislipidemia (colesterol crescut)
Diabetul zaharat
Obezitatea abdominală
Sedentarismul
Stresul psihic cronic și depresia
Cum se manifestă?
Simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale anginei pectorale clasice:
Durere retrosternală sau disconfort toracic (senzație de presiune, arsură sau apăsare)
Durerea poate iradia spre gât, mandibulă, umăr sau brațul stâng
Poate apărea la efort sau în situații de stres emoțional În unele cazuri, durerea apare în repaus
De obicei, nitroglicerina are efect limitat sau absent
Simptomele sunt adesea mai persistente, dar nu pun viața în pericol imediat, spre deosebire de infarctul miocardic.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul este adesea unul de excludere, după ce s-a dovedit că arterele coronare mari sunt normale.
Pașii diagnostici pot include:
ECG și teste de efort – pot arăta semne de ischemie.
Coronarografie – arată artere coronare normale sau fără stenoze semnificative.
Teste de perfuzie miocardică (scintigrafie, PET, RMN cardiac) – evidențiază ischemie fără leziuni coronariene.
Evaluarea rezervei de flux coronarian (CFR) – metoda de referință pentru diagnosticarea disfuncției microvasculare.
Tratament
Tratamentul urmărește ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea funcției microvasculare.
Abordarea este complexă:
1. Tratament medicamentos
Beta-blocante – reduc cererea de oxigen a inimii
Blocante ale canalelor de calciu – îmbunătățesc fluxul coronarian
Nitrați – efect limitat, dar pot fi utili la unii pacienți
Ranolazină sau trimetazidină – ameliorează ischemia microvasculară
IECA / sartani și statine – protejează endoteliul și reduc inflamația
2. Controlul factorilor de risc
Normalizarea tensiunii arteriale și a glicemiei
Scăderea colesterolului LDL sub 70 mg/dl
Renunțarea la fumat
Activitate fizică moderată, regulată
Dietă cardioprotectoare (mediteraneană)
3. Management psihologic
Stresul și anxietatea pot agrava simptomele. Tehnicile de relaxare și psihoterapia pot avea un rol important.
Prognostic
Deși angina pectorală microvasculară nu duce de obicei la infarct, ea afectează semnificativ calitatea vieții și crește riscul de evenimente cardiovasculare pe termen lung.
Monitorizarea regulată de către un cardiolog este esențială.
Când să te adresezi medicului?
Dacă ai dureri în piept recurente, oboseală inexplicabilă sau disconfort la efort, chiar dacă coronarografia a fost normală, este important să consulți un medic cardiolog.
Angina microvasculară este o afecțiune reală și tratabilă, dar adesea subdiagnosticată.
Concluzie
Angina pectorală microvasculară reprezintă o cauză frecventă a durerilor toracice „fără leziuni coronariene”.
Recunoașterea precoce și tratamentul personalizat pot îmbunătăți semnificativ viața pacienților.