Coronarografia este o investigație cardiologică invazivă care permite vizualizarea arterelor coronare – vasele care alimentează inima cu sânge. Aceasta reprezintă standardul de aur în diagnosticul bolii coronariene, ajutând medicul cardiolog să stabilească precis dacă arterele inimii sunt îngustate sau blocate.
Ce este coronarografia?
Coronarografia (numită și angiografie coronariană) este o metodă imagistică prin care, cu ajutorul unui cateter subțire și al unei substanțe de contrast iodate, se vizualizează circulația sângelui în arterele inimii.
Examinarea se efectuează în laboratorul de angiografie (sau „sala de cateterism”), de către un medic cardiolog intervenționist.
Indicațiile coronarografiei
Medicul cardiolog poate recomanda coronarografia în următoarele situații:
1 Angină pectorală (durere toracică tipică de efort sau repaus);
2. Test de efort pozitiv sau scintigrafie/CT coronarian anormală;
3. Infarct miocardic acut – ca parte a tratamentului imediat;
4 Insuficiență cardiacă de cauză ischemică;
5. Tulburări de ritm sau de conducere cu suspiciune de cauză coronariană;
6. Evaluarea preoperatorie înaintea unor intervenții cardiace majore;
7. Monitorizarea evoluției bolii coronariene după stent sau bypass.
Cum se pregătește pacientul pentru coronarografie
Pregătirea pentru coronarografie este simplă, dar importantă:
Post alimentar – nu se mănâncă și nu se bea cu 4-6 ore înainte de procedură;
Analize prealabile – hemoleucogramă, coagulare, funcție renală, ECG;
Medicația – medicul decide ce medicamente se opresc temporar (de ex. anticoagulante, antidiabetice orale);
Alergii – trebuie menționate eventualele reacții la iod, medicamente sau latex;
Semnarea consimțământului informat – după ce medicul explică riscurile și beneficiile.
Cum se desfășoară coronarografia
Procedura durează, în general, 20–30 de minute, iar pacientul este treaz pe toată durata ei.
Se montează si un cateter venis și se monitorizează funcțiile vitale;
Zona de puncție (încheietura mâinii – artera radială, sau zona inghinală – artera femurală) se dezinfectează și se anesteziază local;
Medicul introduce un cateter subțire până la arterele coronare;
Se injectează substanță de contrast și se filmează circulația sângelui în arterele inimii;
După examinare, se aplică un dispozitiv de compresie sau pansament compresiv pentru a preveni sângerarea.
Pacientul rămâne sub supraveghere câteva ore după procedură și, în majoritatea cazurilor, poate merge acasă în aceeași zi.
Interpretarea coronarografiei
Rezultatul coronarografiei arată:
1. dacă arterele coronare sunt normale;
2 dacă există îngustări (stenoze) și cât de severe sunt acestea;
3. localizarea exactă a leziunilor (ex. trunchi comun, LAD, CX, RCA);
4. dacă este necesar un tratament prin angioplastie cu stent sau bypass aortocoronarian.
Medicul cardiolog explică rezultatele și stabilește conduita terapeutică individualizată.
Riscurile coronarografiei
Deși este o procedură sigură, pot exista rareori complicații:
Hematom local la locul puncției;
Reacții alergice la substanța de contrast;
Tulburări de ritm sau de tensiune arterială;
Foarte rar – infarct sau accident vascular.
Riscul general de complicații grave este sub 1%, iar beneficiile diagnostice sunt considerabil mai mari.
Recuperarea după coronarografie
Se recomandă evitarea efortului fizic intens 24–48 de ore;
Se bea multă apă pentru eliminarea substanței de contrast;
Se monitorizează locul puncției – dacă apare durere, umflătură sau sângerare, trebuie contactat medicul;
Tratamentul medicamentos este reluat conform indicațiilor cardiologului.
Întrebări frecvente
1. Este dureroasă coronarografia?
Nu. Se folosește anestezie locală, iar pacientul simte doar o ușoară presiune la introducerea cateterului.
2. Pot mânca după procedură?
Da, după ce medicul confirmă că totul este în regulă, se poate consuma o masă ușoară.
3. Pot conduce mașina în aceeași zi?
Nu este recomandat. Cel mai bine este să fiți însoțit și să evitați condusul 24 de ore.
4. Este necesară spitalizarea?
În majoritatea cazurilor, coronarografia se face în regim de internare de zi.
5. Se poate face RMN după o coronarografie cu stent?
Da, stenturile moderne sunt compatibile cu RMN, dar este indicat să informați medicul radiolog.
Știați că…
Prima coronarografie a fost realizată în 1958, marcând începutul cardiologiei intervenționale moderne.
Substanța de contrast se elimină complet din organism în 24–48 de ore.
În caz de îngustare severă, medicul poate decide plasarea stentului imediat, în aceeași ședință.
Coronarografia oferă cea mai exactă evaluare a riscului de infarct miocardic.
Concluzie
Coronarografia este o investigație esențială pentru diagnosticarea bolii coronariene și ghidarea tratamentului adecvat. Este o procedură sigură, rapidă și precisă, care poate salva vieți prin depistarea precoce a problemelor cardiace.
Dacă aveți dureri toracice sau simptome sugestive pentru boală coronariană, discutați cu medicul cardiolog pentru a evalua necesitatea unei coronarografii.