Ce este hipertensiunea de halat alb
Hipertensiunea de halat alb (sau „efectul de halat alb”) este o creștere temporară a tensiunii arteriale în cabinetul medical, cauzată de anxietatea sau stresul resimțit în prezența personalului medical. În afara mediului medical, valorile tensiunii arteriale ale acestor pacienți sunt normale.
Această reacție nu este rară — se estimează că până la 20–30% dintre pacienții cu tensiune crescută în cabinet au de fapt hipertensiune de halat alb, nu hipertensiune arterială cronică.
De ce apare hipertensiunea de halat alb
Există mai multe cauze posibile:
Anxietatea față de consultația medicală – frica de diagnostic, de aparate sau de „vești proaste”.
Stresul anticipativ – unii pacienți își imaginează scenarii negative înainte de control.
Reflexul de alertă – creșterea fiziologică a tensiunii în momente de stres sau disconfort.
Medicul sau mediul medical – halatul alb, mirosul de spital, aparatura pot declanșa reacția.
Această creștere a tensiunii este de obicei tranzitorie și dispare după terminarea consultației sau când pacientul este în mediul familiar de acasă.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul nu se pune pe baza unei singure măsurători la cabinet. Pentru a confirma suspiciunea de hipertensiune de halat alb, se folosesc metode obiective:
1. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (Holter TA 24 ore) – măsoară automat tensiunea la intervale regulate, în activitățile zilnice.
2. Automăsurarea tensiunii arteriale la domiciliu (AMT) – pacientul își notează valorile zilnice, dimineața și seara, în condiții de repaus.
3. Comparația valorilor – dacă tensiunea este crescută doar în cabinet (>140/90 mmHg), dar normală acasă (<135/85 mmHg), se confirmă diagnosticul de hipertensiune de halat alb.
Este periculoasă hipertensiunea de halat alb?
Mult timp s-a crezut că hipertensiunea de halat alb este o reacție benignă. Totuși, studiile recente arată că acești pacienți pot avea un risc cardiovascular ușor crescut față de cei cu tensiune normală permanentă.
Riscurile apar mai ales dacă:
pacientul are alte boli asociate (diabet, dislipidemie, obezitate),
există antecedente familiale de hipertensiune,
valorile tensionale sunt foarte ridicate în cabinet,
în timp, apare hipertensiune mascată (tensiune normală la cabinet, dar crescută acasă).
De aceea, monitorizarea periodică este esențială.
Cum se gestionează hipertensiunea de halat alb
De obicei, nu se recomandă tratament medicamentos imediat, ci măsuri de monitorizare și prevenție:
Măsoară tensiunea regulat acasă, în condiții de calm.
Adoptă un stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, reducerea sării, activitate fizică, somn suficient.
Evită automedicația – nu lua tratament antihipertensiv fără recomandarea medicului.
Repetă evaluarea la 6–12 luni, sau mai frecvent dacă există factori de risc.
Discută deschis cu medicul despre anxietatea de cabinet – uneori simpla conștientizare ajută la reducerea reacției.
Când devine necesar tratamentul
Dacă la monitorizările repetate se constată că tensiunea rămâne crescută și acasă, pacientul poate dezvolta o hipertensiune arterială veritabilă. În acest caz, medicul va recomanda inițierea tratamentului medicamentos și monitorizarea periodică.
Concluzie
Hipertensiunea de halat alb nu trebuie ignorată. Chiar dacă valorile crescute apar doar în cabinet, ele pot semnala o predispoziție către hipertensiune adevărată.
Monitorizarea corectă, colaborarea cu medicul cardiolog și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt cheia prevenirii complicațiilor.