Ce este hipotensiunea arterială
Hipotensiunea arterială reprezintă scăderea tensiunii arteriale sub valorile considerate normale — adică sub 90/60 mmHg.
Dacă pentru unii oameni tensiunea mai mică nu provoacă probleme, la alții poate determina amețeli, leșin, oboseală sau chiar pierderea stării de conștiență.
Tensiunea arterială reflectă forța cu care sângele este împins de inimă prin vasele sanguine. O valoare prea mică indică un flux insuficient de sânge către organe, în special către creier și rinichi.
Tipuri de hipotensiune
Hipotensiune ortostatică (posturală) – apare la ridicarea bruscă din poziția culcat sau șezând; frecventă la vârstnici, diabetici sau pacienți cu tratament antihipertensiv.
Hipotensiune postprandială – scădere a tensiunii după masă, datorată redirecționării fluxului sanguin către tubul digestiv.
Hipotensiune mediată neural (vasovagală) – determinată de stres, durere, frică sau stat prelungit în picioare; frecventă la tineri.
Hipotensiune cronică – tensiune mică permanentă, uneori fără simptome, dar care poate ascunde boli endocrine, cardiace sau neurologice.
Șoc hipotensiv – formă gravă, acută, când fluxul sanguin scade sever; reprezintă o urgență medicală.
Cauze posibile ale tensiunii arteriale scăzute
Hipotensiunea poate avea numeroase cauze, unele benigne, altele serioase:
Deshidratare (pierderea excesivă de lichide prin transpirație, vărsături, diaree)
Medicamente: diuretice, antihipertensive, antidepresive, beta-blocante
Probleme cardiace: bradicardie, insuficiență cardiacă, infarct miocardic
Afecțiuni endocrine: hipotiroidism, insuficiență suprarenaliană
Hemoragii interne sau externe
Anemie severă
Infecții grave (sepsis)
Deficit de sare în alimentație
Sarcină (în special în primul și al doilea trimestru)
Simptomele hipotensiunii arteriale
Manifestările pot varia în intensitate, dar cele mai frecvente sunt:
Amețeală, mai ales la ridicarea bruscă
Vedere încețoșată
Oboseală accentuată
Paloare și transpirații reci
Greață, senzație de leșin
Confuzie, concentrare dificilă
Palpitații sau bătăi lente ale inimii
În cazuri severe – sincopă (pierdere de cunoștință)
Investigații recomandate
Pentru a identifica cauza hipotensiunii, medicul poate recomanda:
Măsurarea repetată a tensiunii arteriale în diferite momente ale zilei Electrocardiogramă (ECG) – pentru depistarea tulburărilor de ritm Monitorizare Holter ECG și TA Ecocardiografie – pentru evaluarea funcției inimii
Analize de sânge – hemoleucogramă, electroliți, hormoni tiroidieni, cortizol
Test de tilt (înclinație) – pentru diagnosticul hipotensiunii ortostatice sau vasovagale
Examinări endocrine sau neurologice, dacă este cazul
Tratamentul hipotensiunii arteriale
Tratamentul depinde de cauză și de severitatea simptomelor.
1. Măsuri generale
Creșteți aportul de lichide (2–2,5 litri/zi, în funcție de recomandarea medicului) Consumați suficientă sare, dacă nu există contraindicații cardiace
Evitați ridicarea bruscă din pat sau din scaun
Purtați ciorapi compresivi pentru a preveni acumularea sângelui în membre
Evitați mesele foarte copioase și alcoolul
Practicați exerciții fizice ușoare, pentru stimularea circulației
2. Tratament medicamentos
În unele cazuri, medicul poate recomanda:
Fludrocortizon – pentru creșterea volumului sanguin
Midodrină – pentru creșterea tonusului vascular
Ajustarea sau întreruperea unor medicamente care scad tensiunea
Aceste tratamente se administrează numai la recomandarea medicului cardiolog sau internist.
Recomandări pentru pacienți
Măsurați tensiunea regulat, mai ales dimineața și la apariția simptomelor. Nu vă ridicați brusc din pat; stați câteva secunde pe marginea patului înainte de a vă ridica. Hidratați-vă constant, mai ales în zilele călduroase. Consumați alimente bogate în sare și potasiu (în absența contraindicațiilor). Dacă luați medicamente pentru inimă sau tensiune, discutați cu medicul despre eventuale ajustări. Evitați perioadele prelungite de stat în picioare.
Întrebări frecvente despre hipotensiune
1. Este periculoasă tensiunea arterială mică?
Nu întotdeauna. La unele persoane, mai ales tineri sau sportivi, tensiunea mică este normală. Devine problematică doar când provoacă amețeli, leșin sau afectează organele vitale.
2. Pot conduce dacă am tensiunea mică?
Dacă aveți episoade de amețeală sau leșin, nu este recomandat să conduceți până la stabilizarea valorilor și evaluarea medicală.
3. Pot crește tensiunea cu cafea sau sare?
Cafeaua poate oferi o creștere temporară, dar nu este o soluție de durată. Sarea ajută la reținerea apei în organism, însă trebuie folosită cu prudență, mai ales la pacienții cu afecțiuni cardiace.
4. Când trebuie să merg la medic?
Dacă hipotensiunea este nou apărută, însoțită de amețeli frecvente, leșin sau oboseală inexplicabilă, este important să consultați un medic cardiolog.
Știați că…
Hipotensiunea este mai frecventă la femei tinere și persoane slabe, dar poate apărea și la pacienți cu boli cardiace.
O tensiune prea mică poate fi uneori semnul unei insuficiențe suprarenaliene sau al unui dezechilibru hormonal.
Monitorizarea corectă la domiciliu, cu un tensiometru automat validat, este esențială pentru depistarea și urmărirea evoluției.
Concluzie
Hipotensiunea arterială poate fi benignă sau semnul unei afecțiuni medicale ascunse.
O evaluare completă și un plan de tratament personalizat, stabilit de medicul cardiolog, sunt esențiale pentru prevenirea simptomelor și menținerea unei stări bune de sănătate.