Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare și, în același timp, una dintre cele mai periculoase prin faptul că poate evolua mult timp fără semne evidente. După instalarea hipertensiunii arteriale, mulți pacienți pot rămâne complet asimptomatici timp de luni de zile sau chiar 1–2 ani. Această perioadă „tăcută” face ca boala să fie adesea diagnosticată întâmplător, în cadrul unui control de rutină sau în momentul apariției complicațiilor.
Pe măsură ce valorile tensionale cresc sau se mențin necontrolate, apar treptat simptomele subiective, semn că organele țintă – creierul, inima, rinichii și vasele de sânge – încep să fie afectate. Simptomele hipertensiunii arteriale sunt variate, nespecifice și pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni, motiv pentru care este important să fie recunoscute la timp.
Amețelile în hipertensiunea arterială
Amețeala este un simptom frecvent întâlnit la pacienții cu hipertensiune arterială, mai ales în fazele de dezechilibru tensional. Aceasta poate apărea spontan sau la schimbarea poziției corpului, cum ar fi ridicarea bruscă din pat sau de pe scaun. În unele situații, amețelile sunt însoțite de greață și vărsături, mai ales atunci când se asociază cu edem cerebral. Acest tablou apare mai frecvent în creșteri bruște ale tensiunii arteriale și necesită evaluare medicală rapidă.
Cefaleea asociată tensiunii arteriale crescute
Durerea de cap este unul dintre cele mai cunoscute simptome ale hipertensiunii arteriale. Cefaleea are de obicei caracter pulsatil, este mai intensă dimineața și se localizează frecvent în regiunea occipitală. Unii pacienți descriu durerea ca fiind „în cască”, cu senzație de presiune difuză la nivelul capului. Deși nu orice durere de cap este cauzată de tensiunea arterială, persistența cefaleei matinale ar trebui să ridice suspiciunea unei hipertensiuni necontrolate.
Tulburările de vedere în hipertensiune
Hipertensiunea arterială poate afecta circulația la nivelul retinei, ducând la apariția tulburărilor de vedere. Pacienții pot acuza apariția fosfenelor, descrise ca lumini sau scântei, sau „muște volante” care par să plutească în câmpul vizual. De asemenea, vederea încețoșată, senzația de „ceață” sau dificultatea de focalizare sunt manifestări frecvente. Aceste simptome pot indica afectarea vasculară oculară și necesită investigații suplimentare.
Acufenele și vâjâiturile în urechi
Un alt simptom des întâlnit în hipertensiunea arterială este apariția acufenelor, cunoscute popular ca vâjâituri sau țiuituri în urechi. Acestea apar ca urmare a modificărilor fluxului sanguin la nivelul vaselor care irigă urechea internă. Deși pot fi intermitente, acufenele persistente trebuie corelate cu valorile tensionale și investigate corespunzător.
Epistaxisul ca semn de alarmă
Sângerarea nazală, sau epistaxisul, apare mai ales în puseele de hipertensiune arterială severă. În aceste situații, epistaxisul reprezintă o adevărată „supapă de suprapresiune”, prin care organismul încearcă să reducă temporar valorile tensionale crescute. Deși uneori sângerarea se oprește spontan, epistaxisul repetat la un pacient cunoscut sau suspect de hipertensiune nu trebuie ignorat.
Durerile precordiale și afectarea inimii
Hipertensiunea arterială suprasolicită inima, iar în timp poate duce la apariția durerilor precordiale. Acestea pot avea aspect de înțepături sau pot îmbrăca forma clasică de angină pectorală, mai ales la pacienții cu boală coronariană asociată. Durerea toracică apărută la efort sau în repaus reprezintă un simptom important care necesită evaluare cardiologică.
Palpitațiile și senzația de bătăi neregulate
Palpitațiile sunt frecvente la pacienții hipertensivi, mai ales în timpul efortului fizic sau în perioadele de stres. Acestea pot fi cauzate de suprasolicitarea inimii sau de apariția unor tulburări de ritm cardiac. Deși nu toate palpitațiile sunt periculoase, asocierea lor cu hipertensiunea arterială impune investigații suplimentare.
Dispneea și debutul insuficienței cardiace
Dispneea de efort este un simptom care apare în stadiile mai avansate ale hipertensiunii arteriale, atunci când inima nu mai face față solicitării crescute. În formele severe, hipertensiunea poate debuta chiar cu astm cardiac sau edem pulmonar acut, manifestări dramatice ale insuficienței ventriculare stângi. Aceste situații reprezintă urgențe medicale și necesită tratament imediat.
Concluzie
Simptomele hipertensiunii arteriale sunt variate, adesea nespecifice și pot lipsi mult timp. Tocmai de aceea, măsurarea regulată a tensiunii arteriale rămâne esențială, chiar și în absența simptomelor. Recunoașterea precoce a acestor manifestări permite diagnosticarea timpurie și prevenirea complicațiilor cardiovasculare severe.
Întrebări frecvente despre simptomele hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială poate exista fără simptome?
Da. Hipertensiunea arterială este cunoscută ca o „boală tăcută” deoarece poate evolua luni sau chiar ani fără niciun simptom. Mulți pacienți descoperă valori crescute ale tensiunii arteriale întâmplător, în cadrul unui control de rutină sau în momentul apariției complicațiilor.
Durerea de cap este întotdeauna un semn de tensiune mare?
Nu. Deși cefaleea, mai ales cea pulsatilă, occipitală și matinală, poate apărea în hipertensiunea arterială, majoritatea durerilor de cap au alte cauze. Totuși, durerile de cap persistente, apărute frecvent dimineața, trebuie să ridice suspiciunea unei tensiuni arteriale necontrolate.
Amețelile apar doar la valori foarte mari ale tensiunii?
Nu neapărat. Amețelile pot apărea atât în puseele hipertensive, cât și la variații bruște ale tensiunii arteriale. Ele sunt mai frecvente la schimbarea poziției și pot fi însoțite de greață sau vărsături, mai ales în contextul afectării circulației cerebrale.
Tensiunea arterială mare poate afecta vederea?
Da. Hipertensiunea arterială poate determina modificări la nivelul vaselor retiniene, ducând la tulburări de vedere precum fosfenele, muștele volante sau vederea încețoșată. Aceste simptome pot fi semne ale retinopatiei hipertensive.
De ce apar vâjâituri în urechi la pacienții hipertensivi?
Acufenele apar din cauza modificărilor fluxului sanguin la nivelul vaselor mici care irigă urechea internă. Deși nu sunt specifice exclusiv hipertensiunii, ele sunt frecvent raportate de pacienții cu tensiune arterială crescută.
Sângerarea nazală este un simptom tipic de hipertensiune?
Epistaxisul apare mai ales în puseele de hipertensiune arterială severă. Deși nu este un simptom constant, sângerarea nazală repetată poate semnala valori tensionale foarte mari și necesită evaluare medicală.
Palpitațiile sunt cauzate de hipertensiune?
Hipertensiunea arterială poate favoriza apariția palpitațiilor, mai ales la efort sau în situații de stres. Acestea pot fi legate de suprasolicitarea inimii sau de tulburări de ritm asociate.
Când devine dispneea un semn de alarmă?
Dispneea de efort apărută la un pacient hipertensiv poate indica afectarea funcției cardiace. Apariția astmului cardiac sau a edemului pulmonar acut reprezintă urgențe medicale și semne de insuficiență ventriculară stângă.
Știați că?
Știați că peste jumătate dintre pacienții cu hipertensiune arterială nu știu că suferă de această boală, tocmai din cauza lipsei simptomelor inițiale?
Știați că hipertensiunea arterială netratată este unul dintre principalii factori de risc pentru infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral?
Știați că durerile de cap cauzate de tensiunea arterială apar cel mai frecvent dimineața, când valorile tensionale sunt în mod natural mai crescute?
Știați că tulburările de vedere pot fi primele semne ale afectării organelor țintă în hipertensiune, chiar înainte de apariția simptomelor cardiace?
Știați că epistaxisul nu „vindecă” hipertensiunea, chiar dacă poate scădea temporar valorile tensionale?
Știați că măsurarea regulată a tensiunii arteriale la domiciliu este una dintre cele mai eficiente metode de depistare precoce a hipertensiunii?
Medic Primar Cardiolog