Palpitatiile sunt simptome subiective ce constau in senzatia de oprire, poticnire, falfaire, de scapare (rateuri). Este important de precizat modul de debut:
acut (bolnavul precizeaza exact momentul si conditiile aparitiei)
greu de precizat
caracterul paroxistic de scurta/lunga durata (cu inceput si sfarsit brusc)
caracterul permanent.
De asemenea este important de apreciat severitatea palpitatiilor. Astfel, pot fi fara semnificatie hemodinamica (doar senzatie de palpitatie, anxietate) sau semnificative hemodinamic, considerate severe(se insotesc de lipotimie, sincopa, angina– durere retrosternala, dispnee – respiratie dificila).
Diferentierea se face cu palpitatiile care nu sugereaza o afectiune cardiaca:
palpitatiile din hipoxia bolilor respiratorii cronice;
atunci cand diafragmul este ascensionat pacientul poate acuza palpitatii postprandiale (dupa masa) si anume sindromul gastro-cardiac;
la tinerii inalti se noteaza prezenta palpitatiilor de asemenea fara suferinta cardiaca organica(„cord in picatura”);
palpitatii pot simti si bolnavii cu sindrom hiperkinetic: hipertiroidism, anemie sau nevroze.
Simptomele majore prezente in bolile de inima sunt reprezentate de lipsa de aer (dispnee), tuse, durere precordiala, retrosternala cu iradiere specifica, palpitatii, lipotimia, sincopa, febra, digestive (inapetenta, greata, varsaturi, disfagie,sughit), dureri abdominale, raguseala(disfonia), tulburari de vedere, epistaxis, dureri de cap in casca (cefalee), tulburari de somn.
1. Lipsa de aer (dispneea) in bolile de inima
Este o senzatie subiectiva de lipsa de aer si poate fi de efort (progresiva), de repaus (permanenta sau nu), cu caracter paroxistic (debut si sfarsit brusc). Apare in afectiuni ale ventriculului stang, stenoza mitrala, in insuficienta cardiaca, cardiopatiile congenitale cu sunt dreapta-stanga. Se produce prin cresterea presiunii in capilarele pulmonare fapt ce va duce la scaderea compliantei pulmonare. Ortopneea consta in senzatia de lipsa de aer in pozitia orizontale (de decubit).
Dispneea paroxistica nocturna apare in cursul noptii, trezeste pacientul din somn si se amelioreaza dupa ridicarea in pozitie sezanda. Pacientul prezinta tegumentele reci, transpirate, cianotice. Daca presiunea in capilarele pulmonare creste prea mult se poate ajunge la edem pulmonar acut in care apare tuse cu expectoratie spumoasa, rozata
2. Tusea in bolile de inima
Este un simptom respirator prezent si in afectiunile cardiace. Apare ca o tuse seaca in hiperemia interstitiala din staza pulmonara, in compresiunea mediastinala din anevrismul de aorta sau din atriomegalia stanga. Tusea cu expectoratie apare in edemul pulmonar acut (caracter spumos, rozat). Tusea este hemoptoica (cu sange) in hipertensiunea pulmonara, infarctul pulmonar, anevrismul de aorta rupt in trahee.
3. Durerea toracica in bolile de inima
Durerea anginoasa se localizeaza retrosternal in treimea inferioara, iradiaza clasic in umarul stang si pe marginea cubitala a bratului stang pana la nivelul ultimelor 2 degete. Apare in conditii de efort, dar poate sa apara si spontan. Este o durere extrem de intensa cu caracter de apasare, opresiune, arsura ce dureaza de la 1 minut pana la 10-15 minute. Cedeaza la administrarea de nitroglicerina sau la repaus. Daca dureaza mai mult de 15 minute sugereaza posibilitatea unui infarct miocardic acut. Factori favorizanti pentru angina sunt efortul, stresul, fumatul, contactul brusc cu frigul.
Durerea din pericardita este mai putin intensa, prelungita, localizata precordial, cu caracter continuu.
Durerea de cauza functionala se intalneste in nevroza cardiaca, fiind o durere in punct fix, frecvent submamelonara, aratata cu degetul si care se reduce la compresiunea locala. Este insotita de tahicardie, oftat, stare de agitatie, panica.
Simptome subiective constand in senzatie de oprire, poticnire, falfaire, scapare(rateuri).
Lipotimia – sincopa poate apare la efort (prin scaderea debitului cardiac), spontan (in cazul prezentei tulburarilor de ritm, aritmiilor), posturala in hipotensiunea ortostatica, mixomul atrial.
Febra poate exista ca si complicatie a unei boli de baza ce a prins cordul: pneumonii, septicemii.
Disfagia, sughitul, disfonia (raguseala) pot fi cauzate de compresiunea data de un atriu stang marit de volum.
Tulburarile de vedere: vedere incetosata in hipotensiunea arteriala, „muste volante” (puncte negre) in hipertensiunea arteriala. Tulburarile de vedere brusc instalate ar putea avea ca si cauza accidente embolice sau neurologice.
Epistaxisul – (curgere de sange pe nas) se asociaza frecvent salturilor tensionale sau poate fi fin cauza unui supradozaj cu anticoagulante.
Durerea de cap in casca frecvent matinala apare in hipertensiunea arteriala, pe lateral in arterita temporala, durerea de cap difuza in cordul pulmonar cronic datorita hipoxiei.
Palpitatiile sunt simptome subiective ce constau in senzatia de oprire, poticnire, falfaire, de scapare (rateuri). Este important de precizat modul de debut: