Angina pectorală este definită ca un disconfort sau o durere toracică determinată de lipsa temporară de oxigen a mușchiului inimii. Aceasta este localizată cel mai frecvent retrosternal și are trăsături clinice relativ specifice. Durerea este, în mod tipic, declanșată de efort fizic și se ameliorează la repaus sau după administrarea de nitroglicerină sublinguală.
Recunoașterea caracteristicilor anginei pectorale este esențială pentru diferențierea ei de alte cauze de durere în piept și pentru identificarea situațiilor care pot pune viața în pericol.
Localizarea și iradierea durerii anginoase
Durerea din angina pectorală este localizată cel mai frecvent în spatele sternului, fiind percepută ca o presiune sau apăsare în centrul pieptului. În unele cazuri, durerea poate fi resimțită precordial, epigastric, interscapulo-vertebral sau chiar exclusiv în zonele de iradiere, fără disconfort toracic evident.
Iradierea durerii este un element sugestiv pentru angina pectorală. Aceasta apare frecvent la nivelul umărului stâng, pe marginea internă a brațului stâng și către baza gâtului. Durerea se poate extinde și către ambii umeri, ambele brațe, mandibulă, dinți, toracele anterior, coate, pumni sau epigastru. Există situații în care pacientul percepe durerea doar în aceste zone, ceea ce poate întârzia diagnosticul.
Caracterul durerii în angina pectorală
Durerea anginoasă este descrisă de pacienți ca o senzație de constricție, presiune toracică sau precordială, apăsare, strivire ori arsură. De multe ori, disconfortul este greu de definit exact, fiind perceput mai degrabă ca o greutate sau tensiune în piept decât ca o durere propriu-zisă.
Durerile ascuțite, înțepăturile, junghiurile toracice sau durerile dependente de respirație, poziție sau mișcări ale trunchiului sunt puțin probabil să fie de origine anginoasă și sugerează alte cauze non-cardiace.
Durata și intensitatea crizei anginoase
În angina pectorală stabilă, durata tipică a durerii este de aproximativ trei până la cinci minute, iar intensitatea este moderată. Debutul este progresiv, durerea atinge un maxim și apoi se estompează treptat după încetarea efortului sau după administrarea de nitroglicerină sublinguală.
O durere toracică foarte intensă, cu durată mai mare de zece până la cincisprezece minute, reprezintă un semnal de alarmă și impune un diagnostic diferențial cu sindroamele coronariene acute, disecția de aortă sau afecțiunile pleuro-pulmonare.
Factorii declanșatori ai durerii anginoase
Cel mai frecvent factor declanșator al anginei pectorale stabile este efortul fizic, în special efortul izometric, cum este ridicarea de greutăți, mai mult decât efortul izotonic, precum mersul. Stresul emoțional, mesele copioase, prin redistribuirea fluxului sanguin către aparatul digestiv, efortul sexual și tahiaritmiile pot declanșa de asemenea durerea.
Deși angina apare cel mai frecvent la efort, durerea poate surveni și în repaus, situație care sugerează o afectare severă a circulației coronariene.
Frecvența episoadelor anginoase
Frecvența crizelor de angină este variabilă și depinde de expunerea la factorii declanșatori. Unii pacienți prezintă episoade rare, la intervale de câteva zile sau săptămâni, în timp ce alții pot avea dureri zilnice. Creșterea frecvenței, intensității sau duratei episoadelor anginoase poate indica apariția unei ischemii severe și ridică suspiciunea de angină instabilă.
S-a observat și o variație circadiană a durerii anginoase, cu o frecvență mai mare dimineața, în special între orele nouă și zece.
Simptome asociate anginei pectorale
Durerea anginoasă este adesea însoțită de alte simptome, precum dificultăți de respirație, transpirații reci, stare de anxietate, oboseală accentuată, senzație de leșin sau greață. Prezența acestor manifestări crește probabilitatea unei cauze cardiace a durerii în piept.
Răspunsul la nitroglicerină
Un element important în diagnostic este răspunsul la nitroglicerină. Administrarea sublinguală duce, de obicei, la remiterea durerii în decurs de unu până la trei minute. Dacă durerea cedează mult mai lent, după douăzeci sau treizeci de minute, este posibil ca aceasta să nu fie de origine ischemică sau să fie vorba despre un episod sever de ischemie miocardică.
Angina nocturnă
Angina pectorală poate apărea și în timpul nopții. Angina de decubit se manifestă în timpul somnului și este frecvent însoțită de dispnee, care se ameliorează la ridicarea în poziție șezândă. Această formă răspunde bine la tratamentul cu nitroglicerină și diuretice. O altă formă este angina din ultima parte a somnului, care are un răspuns favorabil la tratamentul cu beta-blocante.
Concluzie
Angina pectorală are caractere clinice relativ bine definite, iar recunoașterea lor este esențială pentru diagnosticul precoce și prevenirea complicațiilor severe. Durerea toracică tipică, legată de efort și ameliorată de repaus sau nitroglicerină, trebuie evaluată cardiologic, deoarece poate reprezenta un semnal de alarmă pentru boala coronariană.
Întrebări frecvente despre angina pectorală
Ce este angina pectorală?
Angina pectorală este o durere sau senzație de disconfort toracic care apare atunci când mușchiul inimii nu primește suficient sânge și oxigen. Ea este un simptom al bolii coronariene și nu o boală de sine stătătoare.
Unde se localizează cel mai frecvent durerea anginoasă?
Durerea este localizată cel mai adesea retrosternal, în centrul pieptului, dar poate fi resimțită și în alte zone precum umărul stâng, brațul stâng, gâtul, mandibula sau epigastrul.
Cum pot diferenția angina pectorală de alte dureri în piept?
Durerea anginoasă apare, de regulă, la efort sau stres, are caracter de presiune sau constricție și cedează la repaus sau după administrarea de nitroglicerină. Durerile ascuțite, înțepătoare sau dependente de respirație sunt mai rar de origine cardiacă.
Cât durează o criză de angină pectorală?
În angina stabilă, durerea durează de obicei între trei și cinci minute. O durere care persistă peste zece–cincisprezece minute necesită evaluare medicală urgentă.
Este normal ca durerea să apară doar în zonele de iradiere?
Da. În unele cazuri, pacienții percep durerea doar la nivelul brațelor, mandibulei sau gâtului, fără durere toracică evidentă, ceea ce poate întârzia recunoașterea anginei.
Angina pectorală poate apărea și în repaus?
Da. Apariția durerii în repaus sugerează o afectare severă a circulației coronariene și necesită evaluare cardiologică rapidă.
Ce rol are nitroglicerina în angina pectorală?
Nitroglicerina dilată arterele coronare și reduce efortul inimii, ducând la ameliorarea durerii în câteva minute. Lipsa răspunsului rapid la nitroglicerină poate indica o cauză non-cardiacă sau o ischemie severă.
De ce apare angina mai frecvent dimineața?
Dimineața, activitatea sistemului nervos simpatic este mai intensă, ceea ce crește tensiunea arterială și frecvența cardiacă, favorizând apariția durerii anginoase.
Ce simptome pot însoți durerea anginoasă?
Angina poate fi însoțită de dificultăți de respirație, transpirații, anxietate, oboseală, greață sau senzație de leșin.
Când trebuie să merg de urgență la medic?
Este necesar ajutor medical imediat dacă durerea toracică este severă, persistă peste 15–20 de minute, apare în repaus sau este însoțită de dispnee marcată, transpirații reci sau stare de rău intensă.
Știați că?
Știați că durerea din angina pectorală nu este întotdeauna percepută ca durere propriu-zisă, ci ca o simplă apăsare sau disconfort în piept?
Știați că angina pectorală poate fi resimțită doar la nivelul mandibulei, gâtului sau brațului stâng, fără durere toracică evidentă?
Știați că mesele copioase pot declanșa angina pectorală prin redistribuirea sângelui către sistemul digestiv?
Știați că durerea anginoasă apare mai frecvent dimineața, în special între orele 9 și 10?
Știați că o durere toracică intensă care nu cedează la nitroglicerină poate semnala un infarct miocardic și necesită evaluare medicală de urgență?
Medic Primar Cardiolog