Angina pectorala – strategii pentru protejarea inimii

Angina pectorala este o suferinta a inimii care nu primeste suficient sange si deci oxigen pentru a-si desfasura activitatea de pompa.

Angina pectorala nu este o boala ci un simptom care al unei boli de baza , de obicei coronariana, incadrandu-se in patologia cardiopatiei ischemice.

Practic pe o coronara care este vasul de hranire al muschiului inimii, se depun grasimi (placi de aterom) sau apar spasme si se reduce sangele catre muschiul inimii. Daca sangele ar fi blocat pe coronara si sistat s-ar produce infarctul miocardic, moartea muschiulu inimimi in zona unde nu mai primeste sange. Insuficient hranit insa cu sange si oxigen, acesta doare. Putem spune ca o angina pectorala poate sa anunte un viitor infarct.

Caracteristic in angina pectorala sunt aparitia de dureri in piept sau arsuri, de obicei retrosternal (in mijlocul pieptului) care poate sa apara dupa efort de la mic la moderat sau mare, dureaza maxim 20 de minute  si raspunde la medicatie.

Medicamentele folosite pentru angina nitroglicerina, beta blocantele sau medicamente, in principiu medicamente care scad efortul inimii si cresc aportul de sange.

Pentru a reduce insa fercventa crizelor de angina si apreveni aparitia durerilor este esential sa tineti cont de urmatoarele recomandari si sfaturi:

1. Scadeti colesterolul daca il aveti mare. Colesterolul total crescut, LDL -colesterolul crescut, HDL-colesterolul scazut, trigliceridele totale crescute (vezi valori normale) sunt factori de risc si cauza pentru sindromul anginos.

De asemenea mentinerea lor la niveluri peste valorile normale grabeste si agraveaza aparitia complicatiilor cum ar fi in acest caz aparitia unui infarct.

Modificarile colesterolului si parametrilor sai se numeste dislipidemie si beneficiaza de tratament medicamentos ( in general cu statine la care se pot adauga si fibrati) dar este extrem de importanta si alimentatia, dieta si stilul de viata.

2.Sfaturi pentru alimentatie daca suferiti de dureri in piept – angina pectorala:

  • Limitati consumul de carne rosie la de doua ori pe saptamana.
  • Evitati parajelile, si in special alimentele preparate cu grasime animala (untura, unt).
  • Implementati-va o dieta mai mult vegetariana si bogata in fibre (leguminoase si cereale).
  • Dintre toate carnurile evitati carnea de prorc, incercati sa mancati carne de pui fara piele si cel mai bine gratar.
  • Este recomandat consumul de carne de peste gras chiar de doua ori pe saptamana. Ton, macrou, sardine si alte specii de peste contin uleiuri bogate in acizi omega 3 care protejeaza inima, reglaeaza colesterolul si protejeaza si creierul impotriva imbatranirii si depresiei.
  • Consumati vitamina C si vitamina E. Vitamina E este un antioxidant puternic inclusiv pentru colesterol si poate fi gasita cel mai bine reprezentata in nuci dar si in cereale si legume verzi.
  • Evitati mesele copioase. Inlocuiti 2-3 mese pe zi cu 5-6 mese in cantitati mici. se paoate ca angina sa apara dupa o masa abundenta datorita redistributiei sangelui dinspre inima spre intestine.
  • Daca suntei suprapendoral sau obez este necesar sa slabiti in greutate si sa va apropiati cat puti de un IMC normal pentru a diminua aparitia crizelor de angina pectorala.

2. Sfaturi pentru stil de viata pentru bolnavii care au angina pectorala si durei in piept suparatoare:

  • Renuntati de indata la fumat daca sunteti fumator si daca nu evitati fumatul pasiv. Fumatul este cauza si factor precipitant de aparitie a anginei dar si a complicatilor bolilor cardiace (spre xemplu infarctul miocardic).
  • Faceti miscare si exercitii fizice timp de 20-30 de minute zilnic. Nu sunt recomandate alergatul sau efeorturile fizice mari care pot accentua angina si nici in aer liber rece. Plimbatul si exercitiile fizice de la usor spre moderat sunt recomandate.
  • Aspirina pentru inima. Este recomandata si este de preferat sa fie prescrisa de medic in cazul in care nu aveti alate afectiuni de stomac. O aspirina de 75 de mg pe zi protejeaza impotriva formarii chaegurilor si blocajelor pe circulatia sangvina spre inima.
  •  Stresul va poate face la fel de mult rau ca fumatul daca suferiti de angina pectorala. Este necesar sa reduceti stresul zilnic daca sunteti o persoana stresata

Caractere angina pectorala – durere in piept

Angina pectorala se defineste ca o durere(disconfort), situata cel mai adesea retrosternal, care are caractere relativ specifice, precipitata de efort fizic si ameliorata de repaus sau nitroglicerina administrata sublingual.

Caracteristicile anginei:

  1. Sediul, localizarea: tipic retrosternal, mai rar precordial, epigastric, interscapulo-vertebral sau doar in zona de iradiere;
  2. Iradierea: cele mai intalnite sunt la nivelul umarului stang, marginea interna a bratului stang si la baza gatului. Alte zone de iradiere sunt ambii umeri, ambele brate, mandibula, dinti, toracele anterior, coate, pumni, epigastru. Sunt cazuri in care durerea este perceputa doar in zonele de iradiere.
  3. Caracterul durerii: constrictie, presiune toracica sau precordiala, surda, apasatoare, senzatia de arsura, strivire, disconfort toracic sau greu de definit. Intepaturile, durerile cu caracter taios, junghiul toracic, dependente de respiratie, pozitie sunt putin probabil a fi crize anginoase.
  4. Durata, intensitatea: sunt variabile, pentru angina pectorala stabila durata tipica este de 3-5 minute, iar intensitatea este medie. Accesul incepe gradat, atinge un punct maxim apoi se sterge treptat dupa sfarsitul efortului sau la administrarea de nitroglicerina sublingual. O durere foarte puternica cu durata mai mare de 10-15 minute este un contraargument pentru angina de efort si impune un diagnostic diferential cu sindroamele coronariene acute, disectia de aorta, afectiunile pleuro-pulmonare.
  5. Factorii declansatori ai durerii: efortul fizic, mai frecvent cel izometric(ridicat) decat cel izoton(mers), factori psiho-emotionali, pranzuri bogate(prin redistribuirea fluxului sanguin in teritoriul mezenteric), efortul sexual, tahiaritmii. Cel mai comunt factor declansator al anginei pectorale stabile ramane efortul fizic. Durerea anginoasa poate aparea si in repaus avand semnificatia unei alterari severe a patului vascular coronarian.
  6. Frecventa crizelor anginoase: este dependenta de aparitia factorilor declansatori, unii pacienti au accese rare(saptamanal), la altii aceasta fiind mai mare(zilnic). Cresterea frecventei episoadelor anginoase poate semnifica existenta unei ischemii severe (angina instabila). Se intalneste o variatie circadiana de aparitie a durerii cu maxim dimineata si intre orele 9-10.
  7. Simptome asociate durerii : dispnee(respiratie dificila), transpiratii, anxietate, astenie, lipotimie, greturi.
  8. Actiunea nitroglicerinei: administrarea nitroglicerinei sublingual cupeaza accesul anginos intre 1-3 minute. Daca durerea cedeaza la un interval de timp mai prelungit(20-30 minute), atunci fie cauza acesteia nu este de origine ischemica, fie este vorba despre un episod sever de ischemie.

Angina nocturna:

  • angina de decubit ce apare in timpul somnului si se insoteste de dispnee ce dispare la ridicare, cu raspuns eficient la nitroglicerina si diuretice;
  • angina din ultima faza a somnului cu raspuns favorabil la beta-blocante.