Spasmul coronarian, cunoscut și sub denumirea de angină vasospastică sau angina Prinzmetal, reprezintă o afecțiune caracterizată prin contracția bruscă și tranzitorie a arterelor coronare, care duce la reducerea fluxului sangvin către miocard. Spre deosebire de angina clasică, care apare în principal din cauza plăcilor aterosclerotice, spasmul coronarian are la bază o disfuncție a tonusului vascular. Această afecțiune poate provoca dureri toracice severe, aritmii și, în cazuri grave, infarct miocardic.
1. Ce este spasmul coronarian?
Spasmul coronarian este o îngustare tranzitorie a arterelor coronare cauzată de contractarea intensă a peretelui arterial. Această contracție poate apărea în arterele coronare aparent sănătoase sau în segmente afectate de ateroscleroză. Deși este mai frecvent întâlnit la pacienții mai tineri și fumători, spasmul coronarian poate afecta persoane de orice vârstă.
Caracteristici principale:
• Se manifestă frecvent în repaus, în special pe timpul nopții sau dimineața devreme.
• Este tranzitoriu și durează de obicei câteva minute.
• Poate provoca ischemie miocardică, evidentă pe ECG.
2. Mecanismul spasmului coronarian
Mecanismul exact al spasmului coronarian nu este pe deplin înțeles, dar implică o disfuncție a endoteliului și o hiperreactivitate a mușchiului neted vascular.
Etape principale:
1. Disfuncția endoteliului coronarian:
• Scăderea producției de oxid nitric și alte substanțe vasodilatatoare.
• Creșterea sensibilității la substanțe vasoconstrictoare precum serotonina, endotelina-1 și norepinefrina.
2. Hiperreactivitatea mușchiului neted vascular:
• Contracția excesivă a arterelor coronare la stimuli care, în mod normal, nu ar induce vasoconstricție semnificativă.
3. Ischemia miocardică:
• Reducerea fluxului sangvin determină hipoxie miocardică, care se manifestă prin durere toracică și modificări pe ECG.
3. Cauze și factori de risc
Cauze posibile:
• Disfuncții ale endoteliului vascular: cauzate de factori precum fumatul, diabetul sau inflamația cronică.
• Factori neurohormonali: creșterea activității simpatice sau parasimpatice, mai ales în timpul somnului.
• Utilizarea anumitor medicamente sau substanțe: cocaină, amfetamine, vasoconstrictoare (de exemplu, pseudoefedrina).
• Dezechilibre ionice: hipomagneziemie.
Factori de risc:
• Fumatul activ sau pasiv.
• Stresul emoțional sau fizic intens.
• Consumul excesiv de alcool.
• Istoricul personal sau familial de boli cardiovasculare.
4. Diagnosticarea spasmului coronarian
Diagnosticul anginei vasospastice poate fi dificil, deoarece simptomele și testele de rutină nu sunt întotdeauna concludente.
Manifestări clinice:
• Durere toracică severă, cu caracter constrictiv sau de arsură, adesea în repaus sau pe timpul nopții.
• Durata: 5-15 minute, mai scurtă decât în angina clasică.
• Poate fi asociată cu transpirații, greață, palpitații sau lipotimie.
Teste paraclinice:
1. Electrocardiograma (ECG):
• Modificări tranzitorii, mai ales supradenivelare de segment ST, care se normalizează odată ce durerea dispare.
• Mai rar, subdenivelare de ST sau inversarea undei T.
2. Teste provocatoare:
• Administrarea de substanțe vasoconstrictoare (de exemplu, ergonovina sau acetilcolina) în condiții controlate, pentru a induce spasmul.
• Contraindicate la pacienții cu risc crescut de complicații.
3. Coronarografia:
• Esențială pentru excluderea unei boli coronariene obstructive.
• Poate evidenția spasmul coronarian indus în timpul testelor provocatoare.
4. Teste non-invazive:
• Holter ECG pentru detectarea ischemiei silențioase sau a aritmiilor.
• Ecocardiografia de stres, de obicei negativă în repaus.
5. Tratamentul spasmului coronarian
Scopul tratamentului este de a preveni spasmul, de a ameliora simptomele și de a reduce riscul de complicații severe precum infarctul miocardic.
Tratament medicamentos:
1. Blocante ale canalelor de calciu:
• Medicamente de primă linie, cum ar fi diltiazem, verapamil sau amlodipină, care relaxează mușchiul neted vascular și reduc frecvența spasmelor.
2. Nitrați:
• Nitroglicerină sublinguală în timpul episoadelor acute.
• Nitrați cu eliberare prelungită pentru prevenție.
3. Statine:
• Pentru pacienții cu disfuncție endotelială sau risc aterosclerotic crescut.
4. Antagoniști ai receptorilor de endotelină (în cazuri severe):
• Pot fi utili la pacienții refractari la tratamentul convențional.
Evitarea factorilor declanșatori:
• Renunțarea la fumat și alcool.
• Evitarea medicamentelor sau substanțelor care pot induce vasoconstricție.
Tratament intervențional:
• Rareori necesar, dar poate include implantarea unui stent sau chirurgie de bypass coronarian în cazurile cu boală coronariană asociată.
6. Urmărire și prognostic
Pacienții cu spasm coronarian necesită monitorizare periodică pentru:
• Evaluarea simptomelor și ajustarea tratamentului.
• Detectarea precoce a complicațiilor precum infarctul miocardic sau aritmiile.
• Consiliere pentru modificarea stilului de viață.
Prognosticul este favorabil la pacienții care respectă tratamentul și evită factorii declanșatori. Totuși, spasmul coronarian poate fi imprevizibil, iar complicațiile grave, deși rare, necesită management prompt.
Concluzii
Spasmul coronarian este o afecțiune potențial gravă, dar tratabilă, care necesită diagnostic precoce și management atent. Colaborarea între cardiolog și pacient este esențială pentru prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții. Dacă suspectați că aveți simptome sugestive, adresați-vă medicului pentru o evaluare completă.
Sănătatea cardiovasculară este esențială – informați-vă și acționați la timp!