Insuficienta cardiaca – cauze, simptome, explicatii

Insuficienta cardiaca reprezinta totalitatea semnelor si simptomelor datorate incapacitatii inimii de a-si efectua functia de pompa corespunzator, deci  de asigura un debit de sange care sa corespunda necesitatilor organismului.

Insuficienta cardiaca poate sa fie cronica sau acuta (instalata brusc, sau o decompensare a cele cronice), stanga (cand este afectata functia ventriculului stang al inimi), dreapta (cand este afectata functia ventriculului drept), globala (cand este afectata inima in intregime). De asemenea puteti sa intalniti notiunea de insuficienta cardiaca sistolica – in care este afectata capacitatea de contractie a ventriculuilui stang sau insuficienta cardiaca diastolica – in care este afectata capacitatea de distensie (umplere) a ventriculului.

Ca si boala, insuficienta cardiaca apare ca si etapa evolutiva a altor boli de inima si nu numai. Aceste boli in forme agravate si/sau netratate sunt cauze de insuficienta cardiaca:

• Hipertensiunea arteriala si stenozele valvulare (stenoza mitrala, stenoza aortica) suprasolicita si slabesc inima datorita presiunii crescute care o produc.
• Prin suprasolicitare de volum, cauze pot sa fie insuficiente valvulare (insuficienta aortica, insuficienta mitrala) in sunturi intracardiace (boli congenitale) sau fistule arteriovenoase (ca si cele din dializa).
• Exista de asemenea o serie de boli care afecteaza direct capacitatea de contractie a muschiului inimii (miocardul): Ischemia miocardica ( cu formele sale, de la angina pectorala la infarct miocardic), cardiomiopatii, miocardite, boli neuromusculare, boli endocrine ca disfunctia tiroidiana severa, boli infiltrative ca hemocromatoza, toxice cardiace (alcool, antacicline, cobalt)
• Insuficienta inimii ca pompa se poate datora si unor boli care afecteaza capacitatea de umplere a inimii, precum: pericardita constrictiva, tamponada cardiaca, tumorile cerdiace, tahiaritmii excesive

Insuficienta cardiaca – simptome si semne clinice:

Un bolnav cu insuficienta cardiaca acuza cel mai frecvent probleme cu respiratia, incapacitatea de a trage aer in piept (dispneea).

Datorita scaderii contactilitatii inimii, sangele are tendinta sa reflueze retrograd din inima (atriu stang) in venele pulmonare. Dispneea se datoreaza  presiunii  crescute  a sangelui in venele pulmonare, de unde poate extravaza in plaman  ingreunand respiratia.

Dispneea specifica insuficientei cardiace creste la efort sau poate sa predomine in pozitia culcat (ortopnee) motiv pentru care bolnavului  i se  recomanda sa doarma pe un plan inclinat, cu jumatea superioara corpului la un unghi 45 de grade.

Dispneea (problemele cu respiratia) pot sa apara si in repaus, sa debuteze brussc noaptea (dispnee paroxistica nocturna) sau sa fie insotita de tuse (agravata in pozitia intins sau la efort) cu hemoptizii (sange in sputa datorita ruperii de mici vase bronsice supraincarcate cu sange).

In insuficienta cardiaca apar adesea semene de oboseala accentuata, slabiciune musculara chiar ameteli datorita scaderii debitului cardiac. Pot sa apara si sincope sau palpitatii pe un fond de aritmie ce insoteste insuficienta cardiaca.

Mai prepoderent intalnite in insuficianeta cardiaca dreapta, dar cu o pondere mare si in cea globala sunt : durerile de ficat, cu balonare abdominala, anorexie (lipsa poftei de mancare cu scadere in greutate), edeme periferice (picioare umflate de obicei in zona gleznei, cu senzatie de ingreunare si urme la apasare).

Cu cat se agraveaza insuficienta cardiaca stagnarea sangelui, care produce retentia de apa in tesuturi. Pot sa apar astfel si edeme la nivelul peretului abdominal, scrotului sau sacral (zona posterioara a bazinului) pentru cei imobilizati la pat.

Acestea se datoreaza stazei (stagnarii) in teritori retrograd inimii. O inima care nu poate pompa nu se poate umple eficient, iar sangele care trebuie reintors la inima stagneaza in vene si ficat preponderent.